Expert: „Generalul” în vârstă de 101 ani implicat în actul de trădare a fost vicepreședinte al Comitetului Județean de Cultură și Artă

Unul dintre cei vizaţi de DIICOT în dosarul de trădare de ţară este generalul maior (retragere) Radu Theodoru, în vârstă de 101 ani. Acesta a fost membru fondator al PRM, fiind, pentru o vreme, mâna dreaptă a lui Cornel Vadim Tudor. 

Deși se prezintă drept general, Theodoru a fost militar activ doar 6 ani, între 1946 și 1952, când a fost trecut în rezervă cu gradul de maior, nu general. Iată parcursul militar al celui care este considerat de procurori drept imaginea „Asociației Vlad Țepeș”, ai cărei membri sunt acuzați de trădare:

„În anul 1942 obține la Petroșani brevetul de pilotaj fără motor și se încadrează în aviație. Urmează cursurile Școlii Superioare de Aviație Militară București de la Cotroceni, Secția Naviganți (1943-1945) și apoi, ale Școlii Speciale de Aviație (1945-1946).

După care devine pilot de vânătoare în Flotila I Vânătoare, București (1946-1949), apoi comandant de escadrilă de vânătoare și instructor de zbor la Regimentul 3 Vânătoare „Târgșor” (1949-1950), comandant de companie și profesor de specialitate la Școala de ofițeri tehnici de aviație Sibiu (1950-1951), după care este trecut în rezervă (1952) cu gradul de maior. Ulterior, după retragere (pensionare), este avansat la gradul de general-maior”.

Informațiile prezentate de Wikipedia sunt confirmate în mod direct de Hari Bucur-Marcu, expert în probleme de politici de apărare națională:

„Despre el știu de la tata, cu care fusese coleg la Sibiu, la școala de aviație, la începutul anilor 1950, unde tata (cu un an mai tânăr) era instructor la viitorii ofițeri tehnici și Theodoru comandant de subunitate de elevi ofițeri.

Așa că știu cu siguranță, de la prima mână, cât de erou și de veteran de război a fost centenarul Theodoru Radu, născut la Ineu, Arad, acum 101 ani. Pot să confirm că Theodoru a luptat într-adevăr în războiul doi mondial, vreo șapte zile, când a avut de executat (ca infanterist cu pușca în mână și nu ca aviator la manșa vreunui avion de luptă) misiuni de pază a aerodromului unde făcea el școală, în prima săptămână de după 23 august 1944. Atât. Dacă a avut noroc să vadă vreun german pe acolo, atunci înseamnă că a luptat și cu vreun inamic. Dacă nu a avut noroc, germanii având alte treburi, atunci s-a lăudat degeaba că a participat ca infanterist la curățirea României de trupele hitleriste, cum se fălea prin presă”, dezvăluie expertul în securitate națională pe pagina lui de socializare.

Nu este foarte clar de ce Theodoru a plecat din Armata României în 1952, după doar 6 ani de „activitate”.

„De altfel, Theodoru Radu nu a avut o carieră militară propriu-zisă, ca ofițer de aviație, cu excepția unei singure misiuni, când, aflându-se în celula de alarmă, a fost trimis să intercepteze un avion cu care cineva încerca să scape din lagărul comunist. Și pe care se pare că nu l-a găsit, ca să îl doboare. Cu alte cuvinte, ca pregătire și carieră militară, Theodoru ar putea fi la fel de bine adjutant și nu maior, cum se laudă că ar fi avut gradul, la trecerea în rezervă și la intrarea lui într-o carieră prolet-cultistă, de fală locală și apoi națională(…)

Ceea ce îl face un impostor, între multe alte sute, care poartă uniforma Armatei României, cu stele de general, fără niciun merit. Fără vreo faptă de eroism și fără să vadă cum arată un front de război mondial, nici măcar din aer”, comentează expertul Hari Bucur-Marcu

După plecarea din armată, în 1952, Theodoru a intrat imediat în domeniul cultural la Sibiu, la cenaclul „Orizonturi noi”, cu romanul istoric „Brazdă și paloș” (1954-1956). A fost numit redactor al revistei „Scrisul bănățean” din Timișoara, secretar al Uniunii Scriitorilor – Filiala Timișoara (1956-1965), redactor la revista „Astra” din Brașov, secretar al Uniunii Scriitorilor – Filiala Brașov și vicepreședinte al Comitetului Județean de Cultură și Artă – Brașov (1965-1970).

După acest periplu prin diverse funcții în domeniul literaturii, s-a stabilit în Capitală, unde a fost angajat să conducă cenaclul literar al revistei „Viața militară”.

După o viață de slujit comuniștii, în 1990 Theodoru a trecut oficial la extrema dreaptă, pro-Antonescu, antisemit și negaționist, cu sprijinul activiștilor cu vederi politice identice. Spre exemplu, în cartea „Nazismul sionist”, publicată în anul 2000, Theodoru afirmă că Holocaustul a devenit „cea mai rentabilă afacere evreiască ce a existat vreodată, îmbogățindu-i pe autorii ziși martori oculari care au fabricat în serie cu exagerări aberante și viziuni patologice viața din lagărele naziste”.

Lăudat de trompeta rusească „Sputnik”

Agenția de presă rusească Sputnik îl lăuda constant pe „generalul” român pentru mesajele anti-europene, potrivit Newsweek.

În opinia lui Theodoru, UE este o „casă de toleranță a umanoidului contemporan întors în epoca troglodiților” și „tripou de escrocat estul european”.

În 2020, acesta a îndemnat românii să voteze cu formațiunea AUR, afirmând că românii trebuie să „pedepsească prin vot partidele sorosiste care au dus țara la dezastru economic, au destrămat unitatea familiei și tăria statului”.

Theodoru a militat pentru susținerea AUR pentru că „îl are pe generalul cu patru stele Mircea Chelaru în rândurile sale”.

Radu Theodoru a participat în 2023 la Ambasada Rusiei pentru a sărbători „Ziua Diplomatului Rus”, eveniment la care a fost și Diana Șoșoacă.