Publicitate
Ursul ar trebui scos de pe lista speciilor strict protejate în România și nimic nu ne oprește să luăm măsuri pentru a proteja populația ori de câte ori situația o impune, pentru că viața omului are prioritate, a declarat, joi, după ședința de Guvern, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Mircea Fechet.
‘În legătură cu exceptarea speciei de urs brun din lista speciilor strict protejate, așa cum sunt acestea definite de către Directiva europeană Habitate, acest demers este început deja și a fost dus la bună îndeplinire pentru specia de lup, ca urmare a unui consens la nivelul Parlamentului European, la nivelul Consiliului și la nivelul Comisiei Europene. Însă, în opinia Statului român, nu există niciun motiv pentru care lupul ar trebui scos din lista speciilor strict protejate și ursul ar trebui păstrat, pentru că, cel puțin în ceea ce privește populațiile din România, aferente celor două specii, ele se află într-o stare de conservare mai mult decât favorabilă. ‘Umblă urșii pe stradă prin oraș’, mai pe românește… În opinia Ministerului Mediului și în opinia Statului român, așa cum am avut mandat pentru a reprezenta România la Consiliul de Mediu, ursul ar trebui scos, însă nimic nu ne oprește să luăm măsuri pentru a proteja populația ori de câte ori situația o impune. Din acest motiv, tot pe site-ul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, veți găsi un proiect de Ordonanță de Urgență prin care ne propunem să eliminăm gradualitatea intervenției atunci când ursul ajunge în intravilanul unui UAT (…) Propunerea ministerului este aceea de a lăsa libertate primarului să decidă în funcție de gravitatea situației, în funcție de riscul mai mare sau mai mic pe care îl apreciază la fața locului (…)’, a explicat Fechet.
Întrebat când ar putea fi adoptat acest proiect de OUG, ministrul Mediului a menționat că acesta va deveni realitate cât mai repede.
‘Proiectul de Ordonanță de Urgență este pe site-ul ministerului, a fost pus cred că în urmă cu 7-8 zile în consultare și, la fel ca în cazul Hotărârii de Guvern pentru reorganizarea Regiei Naționale a Pădurilor Romsilva, înțelegând că discutăm totuși de legislația primară și discutăm de o lege care transpune o Directivă europeană, trebuie să fim foarte riguroși în ceea ce privește avizele celorlalte ministere, pentru că nu ne dorim să riscăm o procedură de infringement. Dincolo de aceste riscuri legate de un conflict cu Comisia Europeană, spun și aici ceea ce am spus de atât de multe ori și am spus-o și la Bruxelles, viața omului are prioritate și în România și în orice alt stat-membru al Uniunii Europene și nimeni nu ne poate interzice să ne apărăm atunci când există riscul ca o persoană să fie grav vătămată sau să fie chiar ucisă de un urs atunci când se află în fața blocului, în fața casei, pe stradă, nu neapărat în pădure. Cred că, dacă vom epuiza procesul de consultare publică fără foarte multe observații, și în măsura în care va exista și un consens politic pe marginea acestui subiect, cred că putem să avansăm repede. Sper ca acest lucru să se întâmple până la următoarea tragedie pe care nu ne-o dorim în niciun caz’, a afirmat oficialul.
Conform rezultatelor preliminare ale unui studiu privind populația de urs brun din România, la nivel național, la ora actuală, populația de urs brun este cuprinsă între 10.419 și 12.770 de exemplare, în timp ce numărul optim de exemplare ar trebui să fie de 4.000.
Cercetarea face parte din proiectul ‘Implementarea Planului național de acțiune pentru conservarea populației de urs brun din România cod SMIS 136899/319056’, beneficiar fiind Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, iar parteneri: Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură ‘Marin Drăcea’, Regia Publică Locală a Pădurilor Kronstadt Brașov și Regia Națională a Pădurilor – RNP Romsilva.
Datele studiului prezentat au fost obținute pe baza a 24.056 de probe genetice la nivel de fonduri cinegetice și parcuri naționale. Fiecare urs este identificat printr-un profil genetic unic, obținut prin analizarea a 16 markeri ADN.
Bugetul total al proiectului este de 57,3 milioane de lei, iar perioada de implementare în două etape: iulie 2021 – decembrie 2023, respectiv ianuarie 2024 – decembrie 2025.
