Publicitate
Pe data de 24 iunie, românii celebrează două evenimente importante: Sânzienele, sărbătoarea geto-dacică a soarelui și începutul verii astronomice, și Ziua Internațională a Iei, recunoscută la nivel global ca simbol al identității naționale.
Sânzienele sunt considerate o adevărată formație a cultului solar. În tradiția populară, acestea sunt reprezentate ca fiind niște tinere frumoase, zburdând în horă, cântând și dansând în pădure sau pe dealuri. Se crede că, respectând aceste obiceiuri, oamenii pot aduce noroc, sănătate și rezultate bune în toate domeniile vieții.
Această sărbătoare are la bază un vechi cult geto-dacic, asociat cu venerarea Soarelui. În antichitate, Sânzienele se considerau a fi zâne ale aerului, protejând recoltele de grindină și vindecând bolnavii. În unele zone, ele sunt reprezentate ca fiind niște tinere superbe, care cântă și dansează.
Superstițiile legate de această zi sunt păstrate și în prezent. Se spune că:
- Oamenii nu au voie să facă baie sau să se răcorească în această zi, pentru a nu alunga puterile magic ale Sânzienelor.
- Bărbații care nu respectă promisiunile făcute în această zi pot fi pedepsiți de „zânele bune”.
- Cine o vede pe Sânziană jucând în horă sau dansând pe dealuri va avea parte de noroc în tot anul.
- Nu se aruncă flori sau cununi peste case, pentru a evita grindina și vijeliile care pot distruge recoltele.
- Este prilejul perfect pentru a culege plante folosite în medicină tradițională, pentru a le folosi în tratamente sau descântece, iar florile de grâu (albăstrica) se consideră că aduc noroc în tot anul dacă sunt consumate în această zi.
Alături de obiceiuri, această sărbătoare păstrează și un caracter spiritual, fiind considerată ziua în care Soarele devine cel mai puternic, iar natura începe să se manifeste în plinătate.
La nivel mondial, în ultima vreme, Ziua Iei a fost inclusă în calendarul internațional pentru promovarea culturii și păstrării tradițiilor autohtone, având un impact important asupra conștiinței naționale.
