Primarul și viceprimarul au aruncat buzduganul. Junii Tineri s-au aruncat și în țol
Una dintre cele mai spectaculoase tradiţii ale junilor, „Aruncatul în ţol”, a adunat circa 200 de brașoveni și turiști, vineri seară, în Piața Unirii. Parte din ceremonialul Junilor Braşoveni şi Braşovecheni, obiceiul este practicat doar de membrii Grupului Junilor Tineri.
De altel, „Aruncatul în țol” era la origini o probă de bărbaţie, un ritual de iniţiere și de confirmare în ceata de feciori. În trecut, obiceiul se practica în Joia Luminată, iar vinerea „era dat în ţol” drept pedeapsă, în Piaţa Prundului (Unirii), junele care refuza, se temea sau pur şi simplu absenta. Astăzi, aruncatul în ţol se face doar în Vinerea Luminată, în piaţă, dar fără valoare punitivă, ci e motiv de sărbătoare.
Junii Tineri s-au adunat în cerc în jurul Troiţei Căpitanului Ilie Birt (din Piața Unirii), unde au cântat Troparul Învierii („Hristos a înviat!”).
Apoi s-au așezat în faţa bisericii şi au început să joace celebra Horă a Junilor, neîncheiată. Timp în care a avut loc și aruncarea buzduganului, la care au fost invitaţi să participe, contra cost, şi spectatorii mai curajoşi.
Printre ei, primarul Brașovului, George Scripcaru, și viceprimarul Lucian Patrașcu.
Într-un târziu, tinerii au adus cu ei ţolul, respectiv un covor mare, care a fost ţinut de margini şi de colţuri de mai multe persoane. Primul aruncat în ţol a fost vătaful grupului. Au urmat armaşul mare şi cel mic, dar şi ceilalţi juni, mai ales cei mai noi, care au fost obligaţi să-şi demonstreze la rândul lor curajul. Cei mai mulţi s-au aşezat pe spate cu mâinile sub cap şi în momentul „zborului” au bătut repede din palme.
Bucuroși că au trecut cu bine proba, tinerii au continuat apoi petrecerea cu sârbe și cântece populare.
La final, au jucat din nou hora și au aruncat buzduganul, apoi au cântat din nou în jurul Troiţei Căpitanului Ilie Birt, Troparul Învierii.
Pr. prof. dr. dr. Vasile Oltean – fostul director al Muzeului Primei Şcoli Româneşti din Şcheii Braşovului, unde a organizat și un Muzeu al Junilor, şi un reputat specialist al fenomenului – ne reaminteşte în semnificaţiile iniţiale ale obiceiului: „De obicei, Joia luminată, după-amiază, junii se adunau la vătaf, apoi mergeau Sub Tâmpa, unde petreceau cu plăcinte, pentru ca seara să facă petrecere la armaşul mic, sau la vătaf. După petrecere, ca o distracţie, fiecare june era „aruncat în țol”: mai mulţi juni, cel mult zece, ţineau capetele unei cerge („țol”) şi fiecare june era aruncat de trei ori în sus la o înălţime impresionantă, astfel că, uneori – dacă-l aruncau în interiorul unei şuri – «îl da de grindă». Al. Surdu găseşte similitudini între acest joc al junilor şi practicile rituale nord-indo-europene, fiind considerat un ritual tipic de iniţiere. Se ştie că junele care nu este dat joi din tol, fiindcă refuză, se temea sau pur şi simplu absenţa, era dat în țol drept pedeapsă a doua zi, în Piaţa Prundului”.
Ceea ce întăreşte şi mai mult caracterul jocului de iniţiere este remarca folcloristului Ion Muşlea, care consideră că la început doar nou intraţii în rândul junilor erau aruncaţi.
De aceea, în prima zi (adică joia) ritualul era restrâns, intim, doar între juni, fără participare publică. Muşlea regăseşte această practică şi la căluşarii din Ardeal, dar şi în Muntenia şi în Bulgaria. Exemplele pot continuă cu Lisa, (Ţara Oltului), Sâmbăta de Sus şi Ucea de Sus (Făgăraş), la Netotu, Josenii Bârgăului (Năsăud).
„La fel se întâmpla la toate popoarele antice, unde jocul de iniţiere era condiţia ca tânărul să intre în organizaţia de luptă şi avea o conotaţie războinică, plină de duritate şi dramatism, căreia tânărul i se supunea cu stoicism, iar în caz contrar suporta consecinţele, care adeseori erau comune cu moartea. Cu siguranţă că la origini obiceiul presupunea posibilitatea călătoriei în lumea de dincolo, privilegiu de care se bucurau cei iniţiaţi în tainele vieţii şi ale morţii. Împlinind această ritualitate sacră, junii marcau astfel o potenţă dobândită în urma trecerii printr-o perioadă de iniţiere”, a conchis prof. Oltean.
Sursa foto: Primăria Brașov
Acest material este proprietatea site-ului Mytex.ro si poate fi preluat pe site-ul dvs doar cu citarea sursei prin afisarea linkului catre articolul din site-ul mytex.