O tânără de 27 de ani a murit la birou, în timpul programului, într-un climat de presiune și epuizare psihică. Val de mărturii cutremurătoare ale unor foști angajați ai companiei/ Cum se eschivează una dintre instituțiile Statului în a oferi răspunsuri

O tânără de 27 de ani, la început de drum, a intrat într-un loc de muncă aparent interesant și a ieșit de acolo fără viață. Alexandra Anghel a murit acum opt luni în sediul companiei MDPI din București, în timpul programului, într-un climat de stres, presiune și epuizare psihică constantă.

Imediat după acest eveniment tragic, a urmat un val de mărturii cutremurătoare de la actuali și foști angajați MDPI: povești despre hărțuire sistemică, burnout, episoade de panică, abuzuri psihologice și un mediu de lucru în care sănătatea mintală era sacrificată zilnic pe altarul „productivității” (a se citi lăcomiei firmei).

Am documentat toate aceste lucruri în articolul nostru anterior, în care am arătat cum, în loc să își asume în mod real și cinstit responsabilitatea și să îndrepte lucrurile, compania MDPI a preferat să lanseze o campanie de PR sclipicioasă, în care promovează imaginea unui loc de muncă „pozitiv” și „motivant”.

Totul în comunicarea firmei este țintit clar spre un public vulnerabil: tineri proaspăt ieșiți de pe băncile facultății, care nu au experiență profesională, nu cunosc care sunt standardele de muncă sănătoase și pot fi ușor manipulați să creadă că munca sub presiune extremă și epuizarea sunt parte din „realitatea corporatistă”.

În timp ce MDPI își spală imaginea și atrage noi candidați în același sistem toxic, autoritățile stau deoparte si ignoră responsabilitatea pe care o au față de tragedia care a avut deja loc.

Nimeni nu explică ce s-a întâmplat. Nimeni nu este tras la răspundere. Nimeni nu răspunde.

Citiți mai departe, pe hackingwork.ro.