Modelul de autoturism care a inspirat producerea primei mașini românești. Românii au copiat unu la unu un automobil ieftin din Occident, dar trebuiau să „facă foamea” 4 ani ca să și-l permită

Primul autoturism produs în România comunistă a fost Dacia 1100, o copie fidelă a Renaultului 8. Față de patentul francez, „Renaultul” românesc era făcut mai economic, cu adaosuri autohtone. 

În anul 1965, Nicolae Ceaușescu devenea prim-secretar al Partidului Comunist Român, după moartea lui Gheorghe Ghiorghiu Dej. Ceaușescu avea alte ambiții privind „făurirea socialismului” românesc. Acesta dorea ca Republica Socialistă România să devină o mare putere industrială. Un domeniu asupra căruia s-a aplecat în mod deosebit a fost industria automobilistică, inexistentă la noi în țară. În România anului 1965 existau doar 50.000 de autovehicule, în mare majoritate produse în Rusia, Cehoslovacia și Polonia. Ceaușescu a vrut neapărat automobile produse în România. 

Primul automobil românesc, sosia unui model franțuzesc

În România anilor ’60 nu exista, sau cel nu puțin nu era cunoscut, proiectul original al unui model de autoturism. În aceste condiții singura șansă a lui Ceaușescu era să plătească pentru o licență de fabricație la un brand deja consacrat. Ceaușescu a lansat o cerere internațională de oferte. S-au înscris producători renumiți de automobile. Inclusiv Alfa Romeo, Peugeot, Renault, Fiat și Mini Morris. Ceaușescu a ales ca prima mașină produsă în România să fie sub licență Renault. Pe 6 septembrie 1966, la București, a fost semnat contractul dintre România și Regie Nationale de Usines Renault. Contractul avea o valabilitate de 10 ani. Pe 16 septembrie, la numai 10 zile de la încheierea contractului, Ceaușescu ordonă construrea unei fabrici de automobile lângă Uzina de Piese Auto Colibași, amenajată în niște hangare de aviație din 1943.

În ianuarie 1967 încep lucrările propriu-zise iar pe 3 august 1968 pe poarta fabricii ies primele autoturisme construite în România. Era vorba despre Dacia 1100. Deși Ceaușescu se lăuda cu prima mașină românească, ea era copia fidelă a lui Renault 8 Major. Conform acordului, francezii trimiteau toate piesele iar românii doar le ansamblau. Mai apoi, pentru a face economie, românii au început să producă o serie de componente în tara. De exemplu, geamurile, anvelopele, instalația electrică și radiatorul. Inițial, reprezentanții României au optat pentru modelul Renault 16, dar era prea costisitor. Model Renault 8 Major era mai accesibil.

Dacia 1100, copia 1:1 a unei mașini de familie pentru francezi 

Modelul Renault 8 a fost inaugurat, în Franța, în anul 1962. A rezistat pe piață aproximativ un deceniu. În anul 1973 a fost încetată producția. Modelul Renault 8 a reprezentat o treaptă intermediară între Renault Dauphine și Renault 10 (care și-a făcut apariția în anul 1965). Renault 8 a fost o mașină de familie, cu tracțiune spate. De altfel, avea motorul amplasat pe puntea din spate. Era un model ieftin pentru clasa muncitoare franțuzească, pe care și-l puteau permite multe familii.

„Modelul R8 a fost lansat în iunie 1962 și era bazat pe modelul Renault Dauphine, împărțind cu acesta arhitectura de bază. A fost realizat de Philippe Carbonneaux într-un termen neobișnuit de scurt(….) Motorul lui R8 a urmat exemplul de pionier al Renault 4 recent introdus prin încorporarea unui sistem de răcire etanș. O inovație distinctivă a mașinilor produse în Franța a fost montarea de frâne cu disc pe patru roți, o premieră pentru o mașină de această dimensiune”, precizează specialiștii de la Net Car Show.

Inițial, Renault 8 avea un motor Cleon-Fonte 14 de 956  centimetri cubi. O mașină pentru plimbările prin oraș și ieșirile în familie, fără veleități sportive sau de mare putere. Pentru francezul de rând era însă tot ce-i trebuia, o mașină mică, ușor de întreținut, fără consum mare și pe deasupra ieftină la achiziție. În plus, își făcea bine treaba. În anul 1964, cei de la Renault au îmbunătățit modelul R8 cu un motor Cleon-Fonte 14 de 1108 centimetri cubi.

Acestă variantă a purtat numele de Renault 8 Major. Este, de fapt, modelul produs în România sub denumirea de Dacia 1100. Numele autoturismului făcut de români a fost inspirat de la obsesia lui Ceaușescu pentru căutarea rădăcinilor glorioase, dar și de la capaciatea cilindrică a motorului. Dacia 1100, inițial, a fost copia fidelă a modelului Renault 8 Major. Toate componentele erau aduse din Franța și montate de români pe baza schiței și în baza contractului de licență. Acest model, Renault 8 a fost foarte popular în Balcani, dar și în Europa de Sud. 

„Au fost produse în Bulgaria până în 1970 iar o versiune a fost adaptată și produsă în Spania până în 1976. În România, versiunea de Renault 8 a fost produsă sub licență între 1968 și 1972, sub denumirea de Dacia 1100. Au fost produse 37.546 de Dacia 1100”, arată specialiștii de la Net Car Show. 

Un model ieftin, făcut și mai ieftin de români

Popularitatea acestui model în țările balcanice era de la sine înțeles. Era ieftin și ușor de întreținut. Modele Renault 10 și Renault 16 erau ceva mai luxoase, mai puternice și mai costisitoare. În plus, pentru România comunistă consumul lui Renault 8 Major era cel mai important. Doar 7 la sută. Și asta în condițiile în care o Volgă depășea 11 la suta de kilometri. 

Conform specificațiilor tehnice oficiale, Dacia 1100 era o berlină cu tracțiune și motor pe spate, în patru cilindi de 1100 centrimetri cubi. Dezvolta 46 de cai putere și avea o viteză maximă de 133 de kilometri la oră. Consumul varia între 6.8 și 7 la suta de kilometri. 

„Încă de la primele ediții, constructorii piteșteni de automobile și-au impus criterii maxime de exigență. Pe benzile de montaj se încheagă, într-o cadență de unul la 12 minute, autoturismul românesc Dacia 1100”, precizau materialele de propagandă ale vremii.

Motorul era montat logitudinal și răcit cu apă. O Dacia 1100 costa aproximativ 55.000 de lei. Și asta în condițiile în care salariul mediu net, al unui român din 1965, era de 1.139 de lei. Adică un român cu un salariu mediu trebuia să strângă salariul pe patru ani pentru a-și permite o Dacia 1100. Renault 8 Major și Dacia 1100 erau efectiv identice. Drumurile celor două modele s-au despărțit în anul 1969. Cei de la Dacia au vrut o mașină și mai ieftină. Așa că au preferat să facă în România anvelopele, radiatorul, geamurile, dar și instalațiile electrice, tapițeria și scaunele. Evident, calitatea autoturismului a scăzut.

Francezii au îmbunătățit-o printr-un motor Cleon Fonte 14 de 1255 centimetri cubi și prin modelul sportiv Renault 8 Gordini. Românii au încercat o îmbunătățire pentru raliuri. Noul model de Dacia 1100 avea 65 de cai putere, pneuri late, două perechi de faruri și prindea în jur de 145 de kilometri la oră. Cu toate acestea, nici nu putea concura cu Renault 8 Gordini, la cei aproape 100 de cai putere. Dacia 1100 a fost înlocuită în producție de Dacia 1300, o variantă ceva mai ieftină a modelului Renault 12.