Mihaela Bilic, despre mâncatul compulsiv.

Mâncatul compulsiv este caracterizat prin episoade recurente de consum excesiv de alimente, însoțite de o pierdere a controlului asupra cantității consumate. Spre deosebire de bulimie, mâncatul compulsiv nu este urmat de comportamente compensatorii (cum ar fi vărsăturile autoinduse sau exercițiile fizice excesive).

Simptomele mâncatului compulsiv

• Consumul unor cantități mari de alimente într-o perioadă scurtă de timp
• Sentimentul de pierdere a controlului asupra alimentației
• Mâncatul chiar și atunci când nu există foame fizică
• Mâncatul rapid și în secret
• Sentimente de vinovăție, rușine sau dezgust după un episod de exces alimentar
• Dificultăți în menținerea unei greutăți sănătoase (dar nu întotdeauna).

Cauze și factori declanșatori

• Factori emoționali – stresul, anxietatea, depresia sau plictiseala pot declanșa episoade de mâncat compulsiv
• Factori genetici – predispoziția genetică poate juca un rol
• Diete restrictive – restricțiile severe pot duce la pierderea controlului ulterior asupra alimentației
• Dezechilibre chimice în creier – fluctuațiile dopaminei și serotoninei pot contribui la dorința compulsivă de a mânca.

Consecințe asupra sănătății

• Creșterea în greutate și obezitate
• Probleme cardiace și diabet de tip 2
• Probleme gastrointestinale
• Scăderea stimei de sine și depresie.

Iată ce spune Mihaela Bilic despre mâncatul compulsiv:

„Tuturor ni s-a întâmplat să înfulecăm pe nerăsuflate un pachet de chipsuri sau o tabletă de ciocolată- nu de foame, ci pentru efectul de calmare! Mâncatul impulsiv este o nevoie necontrolată de a consuma urgent un aliment care ne place, ca să obținem o stare de bine imediată.
Și de ce ar fi o problemă? Pe lângă numărul mare de calorii pe care le înghițim, cel mai mult ne sperie senzația de pierdere de control, faptul că nu ne putem opri, parcă am fi posedați de mâncare! Compulsiile alimentare pot avea multe cauze: stres, anxietate, oboseală, disconfort, emoții dificile, stimă de sine scăzută, depresie, lipsă de somn.

📛 Compulsiile alimentare pot fi evitate prin câteva schimbări de obiceiuri și stil de viață. Țineți cont că este interzis să ne interzicem! Dietele restrictive induc frustrare, care se acumulează și declanșează derapaje alimentare, urmate de senzație de vină, alte interdicții și din nou compulsii. Ca să rupem acest cerc vicios e mai sigur să reducem porțile și să mâncăm din toate câte un pic, fără interdicții.
Nici abținerea de la mâncat pe o perioadă lungă nu e constructivă. Ca să ne fie cu adevărat foame ar trebui să treacă 3-4 ore de la masă; însă dacă au trecut prea multe ore, e greu de crezut că ne putem controla. Mai bine o supă sau un covrig la gustare, decât tot frigiderul la masa de seară (…)”.

Potrivit acesteia, cea mai sigură metodă de a evita chipsurile și ciocolata este să nu le cumpărăm.

„Nu țineți produse ispititoare în sertarul de la birou, pe noptieră sau în mașină. Dacă tot mâncăm compulsiv, măcar să nu fie bogat în calorii.
Ronțăielile dulci și sărate au în medie 500cal/100g, deci aveți grijă să vă înconjurați de produse dietetice și neatrăgătoare: friptură rece, castraveți murați, ouă fierte, iaurt, legume, cereale expandate, prune uscate și ciocolată neagră… că tot e bogată în magneziu!

📛 Cel mai grav element al unei compulsii alimentare este mâncatul pe ascuns, fără să ne vadă nimeni. Izolarea și evitarea agravează emoțiile negative și încurajează comportamentul auto-destructiv. Cel mai simplu și eficient lucru pe care trebuie să-l faceți este să nu mâncați singuri!”, a recomandat Mihaela Bilic.

De asemenea, ea recomandă să nu neglijați partea psihologică: Emoțiile se trăiesc și se confruntă, deoarece nu dispar cu mâncare.

Acest material este proprietatea site-ului Mytex.ro si poate fi preluat pe site-ul dvs doar cu citarea sursei prin afisarea linkului catre articolul din site-ul mytex.