Harta resurselor rare pe care România le are în sol și subsol. Staniu, Barită, Beriliu, Bismut, Cobalt și multe altele

Fostele zone miniere din România, închise după 1989, sunt bogate în materii prime și pământuri rare. Asta reiese din analiza „Strategia României pentru Resurse Minerale Neenergetice – Orizont 2035”, document publicat de Guvernul României.

Contextul mai larg pentru importanța acestui subiect e dat de evoluția războiului din Ucraina și de dorința marilor puteri (SUA, UE și Rusia) de a exploata resursele rare ale Ucrainei. De asemnea, sectoare precum construcţiile, industria metalurgică, produselor chimice, auto, aerospaţială, industria de produse electronice şi producţia de energie sunt complet dependente de accesul la anumite materii prime.

„Prin natura și diversitatea resurselor minerale, România poate deveni un pol de interes în sistemul incluziv industrial european”, se punctează în analiza invocată.

„Realizarea unei evaluări a bazei naționale de materii prime critice are o importanță cu totul deosebită, întrucât o astfel de evaluare răspunde necesității de a identifica și exploata resurse de materii prime extrem de valoroase și indispensabile economiei U.E. și care altfel, ar trebui procurate din alte surse”, punctează documentul citat.

Resurse rare pe care România le are

Printre resursele rare pe care România le deține putem enumera: Staniu, Barită, Beriliu, Bismut¸Cobalt, Galiu, Germaniu, Hafniu, Magneziu, Grafit natural, Titan, Vanadiu, Litiu, Niobiu și Tantal.

Pământuri rare (ușoare și grele): Lantan; Cesiu; Praseodim; Neodim; Promețiu; Samariu; Europiu; Gadoliniu; Terbiu; Disprosiu; Holmiu; Tuliu; Yterbiu; Lutețiu; Ytriu; Scandiu.

Cele 30 de materii prime critice pentru UE

De menționat că UE a evaluat în 2020 un număr 83 de elemente, dintre care 30 au rămas pe lista de materii prime critice esențiale pentru dezvoltarea continentului european, deoarece sunt expuse unui risc mai ridicat privind sursa de aprovizionare și exercită un impact mai important asupra economiei, comparativ cu majoritatea celorlalte materii prime. Există o cerere crescândă pentru galiu, niobiu, cobalt, pământuri rare ușoare, indiu, cocs, grafit, cromit, germaniu, elemente platinice, berilliu, fluorină, magnezit, stibiu (antimoniu), notează analiza.

În România, din această listă identificăm:

− din categoria resurselor nemetalifere, economic importante, cu rezerve geologice cunoscute și posibilități de exploatare: nisipurile cuarțoase și grafitul;

− din categoria resurselor nemetalifere, economic importante, cu rezerve geologice necunoscute: mineralele de bor, fosforitele;

− din categoria resurselor metalifere economic foarte importante, cu rezerve geologice necunoscute și cu un potențial moderat: cromul, magneziul, germaniu și telurul;

− din categoria resurselor metalifere economic importante, cu rezerve geologice neevaluate și cu un potențial moderat: stibiu (antimoniu), wolfram (tungsten) și pământuri rare (TR);

− sunt perspective reduse de descoperire a unor resurse de: cobalt, indium, niobium, gallium, minerale din grupa platinei.”

E important de precizat că rezerva geologică poate asigura în cazul exploatării, atât necesarul din ţară cu materia primă pentru industrie, rezervele strategice pentru situaţii deosebite, cât şi dezvoltarea pe orizontală a altor ramuri industriale: construcţii maşini, energetic, combustibili, alimentar, etc.

Industriile în care aceste materii prime ar putea să fie folosite sunt cele erospațiale, aeronautică, electronică, echipamente medicale, baterii solare, în tehnologia semiconductorilor, a automaticii și electronicii, industria siderurgică și metalurgică, în industria aliajelor, a materialelor refractare și a polimerilor.