Cutremurul din 1977 a transformat casele de pe străzile din Centrul istoric al Brașovului în moloz/ Curiozități despre seismul devastator

Astăzi, 4 martie 2025, se împlinesc 48 de ani de la marele cutremur ce a afectat România în primăvara anului 1977. Cotidianul brașovean „Drum nou” conținea încă de a doua zi după cutremur, adică din 5 martie 1977, numeroase relatări despre acesta, începând cu decretul președintelui Nicolae Ceaușescu de instituire a stării de necesitate pe teritoriul României.

Cauza era cutremurul petrecut în 4 martie 1977, la ora 21 și 15 minute, cu urmările și replicile sale de a doua zi. Se știe că și Brașovul a fost afectat de cutremurul din 1977, dar cel mai mult au avut de suferit cei din sudul țării – Bucureștiul, Zimnicea și alte orașe și comune din acea zonă.

La Brașov, cutremurul de 7,4 grade Richter a afectat în general casele vechi, multe prăbușindu-se total sau parțial. „Amintim casele de pe strada Nicolae Bălcescu, de pe strada Armata Roșie (astăzi, strada Michael Weiss), precum și de pe alte străzi din centrul istoric”, spune muzeograful brașovean Ovidiu Savu.

Solidaritatea brașovenilor cu cei care au avut de suferit de pe urma cutremurului a fost continuată pe tot parcursul anului 1977. Numeroase fabrici, instituții din oraș, dar și persoane particulare, au contribuit la fondul special organizat pentru reparațiile și ajutorarea celor răniți. „Contul 1977” s-a numit acest fond special, la care, numai în ziua de 13 martie 1977 contribuiau: I.A.S. Codlea, I.C.A. Ghimbav, Inspectoratul Silvic, Depoul C.F.R., școli generale și grupuri școlare. Bineînțeles că au ajutat cu sume mari de bani și muncitorii de la fabricile mari din Brașov: Tractorul, Steagul Roșu, Rulmentul, Hidromecanica etc.

Seismul din martie 1977 a cauzat peste 1500 de victime, mii de răniți și pagube materiale imense.

Curiozități despre cutremurul din 1977

Cutremurul a avut o durată de aproximativ 55 de secunde și o magnitudine de 7,4 grade pe scara Richter. Epicentrul a fost localizat în zona seismică Vrancea, la o adâncime de circa 94 de kilometri. Acesta a fost unul dintre cele mai puternice seisme înregistrate în România în secolul XX. 

Impactul asupra clădirilor

În București, peste 33 de clădiri și blocuri mari s-au prăbușit, printre care:

• Blocul „Nestor” de pe Calea Victoriei
• Blocul „Casata”
• Blocul de pe strada Colonadelor
• Blocul de pe strada Wilson

Aceste prăbușiri au cauzat numeroase victime și au schimbat pentru totdeauna peisajul urban al capitalei. 

Reacția autorităților

Regimul comunist de la acea vreme a încercat să controleze informațiile despre dezastru. Presa a fost cenzurată, iar relatările despre amploarea tragediei au fost limitate. Cu toate acestea, solidaritatea oamenilor a fost remarcabilă, mulți voluntari implicându-se în operațiunile de salvare și ajutorare a victimelor, scrie antena3.ro.

Solidaritatea internațională

Mai multe țări au oferit ajutor României în urma cutremurului, trimițând echipe de salvare, medicamente și alimente. Această solidaritate a fost un semn al sprijinului global în fața tragediei.

Schimbări în legislație

După cutremur, autoritățile au implementat noi reglementări în construcții, menite să crească rezistența clădirilor la seisme. Cu toate acestea, multe dintre clădirile vechi au rămas vulnerabile, iar unele dintre ele încă reprezintă un pericol și astăzi.