Cum ținem urșii departe de oraș? O combinație de măsuri, testate și în alte țări, vor fi implementate și în municipiul Brașov, unde anul trecut au fost 330 de alerte privind „vizitele” animalelor în zone locuite

Convocată săptămâna trecută, întâlnirea de astăzi a instituțiilor implicate în gestionarea incidentelor legate de prezența urșilor în oraș și riscurile pentru populație a fost mai necesară ca oricând, mai ales după atacul ursoaicei din Predeal.

Obiectivele acestei întâlniri au fost analiza raportului pe ultimii 4 ani și soluțiile locale și naționale pentru a reduce la minim riscurile prezenței urșilor în zonele locuite din municipiu și Poiana Brașov.

Conform specialiștilor de la Institutul Național de Cercetare Dezvoltare în Silvicultură ,,Marin Drăcea” (fostul I.C.A.S.), Brașovul este unul dintre cele 10 puncte fierbinți ale României în care interacțiunea dintre om și urșii habituați generează riscuri majore pentru locuitori, dovadă fiind și numărul mare de sesizări din ultimii doi ani referitoare la prezența urșilor în interiorul orașului și în Poiana Brașov: 468 în 2023, 330 în 2024.

Soluția prezentată de specialiști este o combinație de măsuri, testate și în alte țări care se confruntă cu astfel de situații, luate atât la nivel național, cât și local. Protejarea omului, în interiorul localității, este prioritară și trebuie reglementată mult mai clar, iar aceasta trebuie combinată cu un management eficient al deșeurilor și campanii publice de conștientizare a cetățenilor cu privire la reducerea riscurilor de atragere a urșilor în localități.

„Suntem într-un moment în care nu mai putem accepta ca în localități să ne întâlnim cu ursul”

„Din păcate, avem o situație care de la an la an, din punctul meu de vedere, se agravează. La întâlnire au fost prezenți și oameni care fac parte din organizații care iau decizii la nivel național și pe aceștia i-am rugat ca în grupurile lor de lucru, împreună cu ministerul de resort, să vină cu niște soluții clare. Apropo de această situație, suntem într-un moment în care nu mai putem accepta ca în localități să ne întâlnim cu ursul. Drama de la Predeal cred că ar trebui să fie ultima, să nu se mai întâlnească omul și ursul în habitatul normal al omului. Când mergem în pădure și vrem să facem o excursie, trebuie să ne asumăm că ne putem întâlni cu ursul, dar nu ne putem asuma să ne întâlnim cu acest carnivor de mari dimensiuni și în oraș. Cred că ministerul de resort și cred că Parlamentul României trebuie să ia niște decizii foarte clare”, a precizat viceprimarul Dan Ghiță.

Prezența urșilor în interiorul localităților este, conform specialiștilor prezenți la întâlnire, o combinație de factori ce au favorizat această situație, cum ar fi: numărul mare al urșilor dominanți în mediul sălbatic, ceea ce îi forțează pe urșii tineri și pe femelele cu pui să se retragă către marginea acestor zone, respectiv în apropierea localităților; faptul că în aceste zone de la marginea sau din interiorul localităților găsesc mâncare din abundență, fie în zonele agricole, cu culturi, fructe și animale, fie în zonele urbane, cu deșeuri menajere din abundență, astfel încât aceste animale dezvoltă o inabilitate de a se hrăni natural.

La aceasta se adaugă și densitatea de urși foarte mare, un exemplu fiind zona masivelor Postăvarul și Piatra Mare, unde în urma monitorizării s-a constatat că densitatea este de 1,5 urși pe km² în Postăvarul și 1 urs pe km², mult mai mult decât numărul optim.

Exemplele date din modul în care în alte țări reușesc să gestioneze cu succes populațiile de urs vizează: îndepărtarea, prin relocare sau recoltare, a urșilor care revin în localitate; îndepărtarea potențialelor surse de hrană, prin instalarea sistemelor închise de colectare a deșeurilor, iar până atunci, ridicarea deșeurilor în fiecare seară, din zonele limitrofe pădurilor; implicarea cetățenilor, care, după anumite ore, nu ar mai trebui să ducă resturile menajere la platformă; o regândire a sistemului de colectare prin coșuri stradale, care, de asemenea, pot reprezenta o atracție pentru urși.

În acest moment, cea mai gravă situație este legată de relocarea urșilor, deoarece nu mai există disponibilitate din partea fondurilor cinegetice pentru  primirea urșilor habituați, în special din cauza problemelor pe care le cauzează în localitățile din apropierea zonelor în care sunt mutați. Garda Forestieră, care gestionează obținerea acestor acorduri, nu a mai reușit anul acesta să obțină vreun acord al unui fond cinegetic pentru primirea de urși capturați în municipiul Brașov, în cazul în care este necesar.

Conform statisticii, în 2023, din cele 468 de alerte privind pătrunderea urșilor în municipiul Brașov și în Poiana Brașov, în 306 situații ursul nu a mai fost găsit când a ajuns echipajul de intervenție, în alte 145 a fost alungat, iar în 17 cazuri a fost relocat sau extras.

În 2024, numărul alertelor s-a redus la 330, dintre care în 214 cazuri ursul nu a mai fost găsit, în 111 a fost alungat și s-au efectuat 5 relocări/extrageri.