Publicitate
Făgărășean sau făgărășan? Deși în limbajul comun sunt folosite ambele forme, doar una dintre ele este corectă. Află, așadar, cum se spune corect: făgărășan sau făgărășean?
Făgărășean sau făgărășan?
Atunci când vorbim despre locuitorii unui oraș, este important să folosim forma corectă a denumirii care îi desemnează.
În cazul orașului Făgăraș există uneori confuzii sau ezitări în privința modului corect de a-i numi pe cei care trăiesc aici. Întâlnim, în uzul cotidian, forme precum făgărășean sau făgărășan, ambele părând, la prima vedere, acceptabile. Totuși, doar una dintre ele este corectă.
Numele locuitorilor dintr-un anumit oraș sau regiune în limba română se formează adesea prin sufixul -ean / -eană. Toponimele – numele proprii ale unei localități – care se termină în ș și ț formează numele de locuitor cu sufixul -ea.
Așadar, atunci când ne întrebăm dacă spunem făgărășan sau făgărășean, este bine să știm că forma corectă este „făgărășean” (la masculin) și „făgărășeană” (la feminin), transmite libertatea.ro.
Despre Făgăraș și locuitorii săi
În cadrul județului Brașov, municipiul Făgăraș ocupă locul al doilea ca mărime, fiind o localitate cu o semnificație istorică și geografică deosebită. Orașul este situat în partea de sud-vest a județului, în zona central-nordică a depresiunii care îi poartă numele, Depresiunea Făgărașului. Aceasta este mărginită în mod natural de impunătorii Munți ai Făgărașului și de Munții Perșani, iar la sud-est și sud este delimitată de râul Olt, care curge de-a lungul marginii Podișului Târnavelor. Munții Făgăraș sunt traversați de cea de-a doua dintre cele mai înalte șosele din România, Transfăgărășanul.
Înainte de Marea Unire din 1918, când Transilvania s-a unit cu România, Făgărașul a avut un rol administrativ important, fiind centrul comitatului Făgăraș. Ulterior, între anii 1920 și 1950, orașul a fost desemnat reședință a județului Făgăraș, consolidându-și astfel statutul de punct administrativ și politic relevant în regiune.
Aflat la o altitudine cuprinsă între 424 și 441 de metri, orașul este traversat de la est la vest de Drumul Național 1 (DN1), o arteră rutieră importantă care îl leagă direct de municipiile Brașov, aflat la 66 km, și Sibiu, situat la o distanță de aproximativ 76 km. Un punct de interes remarcabil aflat în apropiere de oraș, în direcția către Brașov, este centrul geografic al României – desemnat simbolic drept „kilometrul zero” al țării.
Din punct de vedere geografic și etno-cultural, Făgărașul face parte din regiunea cunoscută sub numele de Țara Făgărașului, o zonă cu o identitate istorică profundă și una dintre cele mai vechi unități teritoriale tradiționale din România. Această regiune, denumită uneori și Țara Oltului, este învecinată cu alte zone istorice precum Țara Loviștei, Țara Bârsei și Țara Amlașului.
Unul dintre cele mai vechi și mai importante obiective turistice din oraș este Cetatea Făgărașului, o construcție impresionantă cu o istorie ce începe în anul 1310. Aceasta a fost ridicată pe locul unei fortificații mai vechi, din pământ și lemn, datând din secolul al XII-lea. De-a lungul Evului Mediu, cetatea, împreună cu Amlașul, a fost oferită de regii Ungariei ca feudă domnitorilor din Țara Românească, care căutau sprijin și protecție în fața amenințărilor externe.
De-a lungul secolelor, Cetatea Făgărașului a trecut prin mâinile mai multor boieri locali și voievozi, iar orașul a evoluat, devenind un important centru politic regional. Importanța sa s-a consolidat în special în secolele al XVI-lea și al XVII-lea, când a fost nu doar reședință princiară, ci și loc de desfășurare a dietelor (adunărilor nobiliare) și sediu al unui scaun superior de judecată.
Arhitectura istorică a orașului reflectă meșteșugul și influențele culturale ale coloniștilor care s-au stabilit în Târgul Făgărașului, un important punct de întâlnire pentru locuitorii satelor din împrejurimi, care își comercializau aici produsele agricole și obiectele meșteșugărești. Stilul arhitectural al orașului este puternic influențat de coloniștii sași, iar începând cu secolul al XVIII-lea, această influență s-a îmbinat armonios cu elemente specifice barocului austriac, arată Wikipedia.org.
Locuitorii
Din punct de vedere demografic, Făgăraşul se situează în prezent pe locul doi între celelalte localităţi urbane ale judeţului, numărul populaţiei înregistrând o creştere apreciabilă până în 1990. După această dată, se poate observa un oarecare regres, în principal din cauza scăderii ratei natalităţii şi plecărilor din localitate. Potrivit Primăriei Făgăraşului, densitatea locuitorilor este undeva la 117 locuitori / 100 kmp, municipiul reprezentând 7,11% din populaţia totală a judeţului şi 9,2% din cea urbană.
