crearea de borduri de consultanță „Este un semn că antreprenoriatul românesc își depășește, treptat, limitele și se aliniază la standardele internaționale” • Economie Biz Brasov

În ultimii ani, o tendință ce indică maturizarea mediului de afaceri își face simțită prezența în peisajul antreprenorial românesc: companiile de familie încep să înființeze „borduri de consultanță”. Fenomenul devine tot mai vizibil în special atunci când firmele se pregătesc pentru transferul de la fondatorii care au construit afacerea la generația tânără, dornică să își lase amprenta, ceea ce duce la apariția nevoii de guvernanță corporativă și de sprijin strategic. Momentul tranziției de la părinți la copii nu este doar o schimbare managerială, ci și una identitară. Prima generație a fost martora unor transformări profunde pe piața românească – de la începuturile capitalismului autohton, în anii ’90, la integrarea în Uniunea Europeană și valurile de digitalizare. Noua generație, formată de multe ori în universități de prestigiu din străinătate sau având deja experiență în companii multinaționale, vine cu așteptări diferite.

Am analizat acest subiect cu brașoveanul Romulus Oprica, doctor sociolog cu o experiență de peste 20 de ani în cercetarea și analiza de date atât pentru corporații cât și pentru antreprenori locali. Oprica are studii executive în management strategic și antreprenoriat la University of Oxford, Saïd Business School, este cadru asociat al Universității Transilvania și dezvoltă boarduri consultative.

Conceptual, un bord de consultanță se deosebește de un Consiliu de Administrație prin faptul că, deși nu are putere executivă, oferă perspective și recomandări strategice familiei care deține și conduce afacerea. „Faptul că membrii bordului sunt în general experți independenți, care nu au legături emoționale sau financiare directe cu businessul, reprezintă un avantaj major pentru companie. În aceste etape de transformare, rolul nostru este să aducem claritate și să deschidem perspective pentru cei care decid” ne-a explicat Romulus OPRICA, sociolog cu peste 20 de ani de experiență în cercetarea de piață și organizarea de astfel de structuri.

„Un board bun este format din experți cu rol de challenger, care-i provoacă pe executivii din companii să iasă din rutină și să privească spre mai multe variante” a continuat Oprica. În acest fel, analiza riscurilor și oportunităților devine mai obiectivă, iar deciziile-cheie nu sunt influențate exclusiv de dinamica familială.

În România, primele familii antreprenoriale care au experimentat cu aceste structuri au observat rapid beneficiile: claritate în planificarea pe termen lung, îmbunătățirea procesului de succesiune și crearea unui spațiu de dialog între generații. „Ne-am dat seama că, odată cu expansiunea companiei, aveam nevoie de mai mult decât simple discuții informale la cină,“ povestește un antreprenor local care se pregătește să predea conducerea afacerii către următoarea generație.

„Bordul de consultanță oferă o perspectivă independentă și obiectivă, ajutând la împărțirea clară a responsabilităților și la menținerea unei viziuni pe termen lung,” declară Oprica. El subliniază că, într-o firmă de familie, emoțiile și relațiile personale pot influența deciziile cheie, iar un grup de experți externi poate echilibra aceste dinamici, oferind soluții pragmatice: „O guvernanță corporativă solidă creează un echilibru între interesele familiei fondatoare, ale noii generații și obiectivele de creștere ale companiei.”

Dincolo de beneficiile evidente – precum profesionalizarea managementului și îmbunătățirea proceselor interne – bordul de consultanță poate fi un instrument esențial în cadrul succesiunii. „Prin introducerea unui bord, fondatorii și copiii lor au șansa să colaboreze într-un cadru formal, cu reguli clare și cu o viziune unitară,” adaugă Oprica. Astfel, se evită conflictele care apar adesea atunci când generația tânără își dorește schimbări rapide, iar părinții sunt mai reticenți la noutăți.

Conceptul de guvernanță corporativă se află în centrul acestei abordări. Practic, guvernanța corporativă reunește regulile și procedurile prin care o firmă este condusă și controlată. În cazul companiilor de familie, acest lucru înseamnă, în principal, definirea clară a modului în care se iau deciziile și se verifică rezultatele. „O guvernanță corporativă solidă nu doar că susține eficiența operațională, dar, în contextul tranziției între generații, contribuie major la menținerea armoniei și la protejarea valorilor fundamentale ale afacerii,” punctează sociologul.

Claritatea este un pilon important în managementul unei companii, indiferent că este o corporație sau o afacere de familie. Atunci când noii lideri preiau frâiele, apare nevoia unui set de reguli clare, care să indice cine decide, cine răspunde și cum sunt rezolvate tensiunile. Există totodată și un rol educativ: copiii antreprenorilor învață să lucreze sistematic, să evalueze opțiunile și să împartă responsabilitățile, sub ghidarea unui bord de consultanță. „În loc să ia deciziile exclusiv bazându-se pe instinct, familia capătă acces la expertiză multidisciplinară și la o evaluare la rece a riscurilor și oportunităților,” arată Romulus Oprica.

Cu toate acestea, succesul depinde în mare măsură de alegerea unor membri de bord cu competențe potrivite, care pot oferi sfaturi practice și pot rămâne obiectivi. Este la fel de importantă și stabilirea unei structuri de raportare și comunicare funcționale. Firmele trebuie să decidă de la bun început ce rol exact va avea bordul, cât de des se va întâlni și ce informații trebuie să primească.

„Crearea unui bord de consultanță reprezintă un pas matur și necesar, mai ales în contextul competitivității globale. Este un semn că antreprenoriatul românesc își depășește, treptat, limitele și se aliniază la standardele internaționale,“ conchide Romulus Oprica.

Așadar, pentru companiile de familie care aspiră la o tranziție lină și la o creștere sustenabilă, introducerea unui bord de consultanță poate deveni avantajul competitiv de care au nevoie. Într-o lume aflată în permanentă schimbare, capacitatea de a integra punctele forte ale generațiilor diferite și de a structura clar procesele decizionale se dovedește un atu incontestabil, confirmând totodată maturizarea antreprenoriatului românesc.