Cetatea Făgăraș, una dintre cele mai frumoase din lume. Este și una dintre cele mai mari și mai bine conservate cetăți medievale din Europa de Est

Brasov24Știri1 week ago14 Views


Cetatea Făgăraș, una dintre cele mai frumoase din lume. Este și una dintre cele mai mari și mai bine conservate cetăți medievale din Europa de EstCetatea Făgăraș, una dintre cele mai frumoase din lume. Este și una dintre cele mai mari și mai bine conservate cetăți medievale din Europa de Est

Cetatea Făgăraș este una dintre cele mai mari și mai bine conservate cetăți medievale din Europa de Est, fiind plasată într-un clasament realizat de site-ul de călătorii Hopper în 2014 și prezentată de publicația „Huffington Post” pe locul doi în Top 10 cele mai frumoase castele din lume.

Istoria cetății Făgăraș, când o congregație (adunare a stărilor) la care au participat nobili maghiari, sași, secui și români a avut loc în 1291 la Alba Iulia. Magister Ugrinus a afirmat atunci că i-au fost luate pe nedrept Făgărașul și Sâmbăta, regiuni pe care tatăl său le stăpânise și care i-au fost mai apoi înapoiate. Documentul este important tocmai pentru că include anul primei atestări a domeniului Făgăraș, care nu putea exista fără o fortificație, dar și a cetății.

La Făgăraș a fost construit un punct fortificat tocmai datorită poziției sale strategice, aflat la jumătatea drumului comercial dintre Sibiu și Brașov și în vecinătatea Țării Românești. Aceasta a fost folosită de Ștefan Mailat și Gașpar Bucheș ca piesă de bază în lupta pentru tronul Transilvaniei, Mihai Viteazul a considerat-o „cetate de scaun”, principele Gabriel Bethlen i-a acordat întâietate față de Alba Iulia în modernizarea fortificațiilor, iar Mihail Apafi a transformat-o în capitala Transilvaniei datorită poziției sale întărite.

Cercetările arheologice au scos la iveală faptul că exista o fortificație din lemn înconjurată de un șanț și val de pământ, datată în secolele XII-XIII, care a fost distrusă în 1241 în timpul marii invazii mongole. Totuși, prima atestare documentară a cetății de piață apare în 1455 într-un document emis de Iancu de Hunedoara în care menționează un „castelan”. Aceasta avea o incintă patrulateră, cu patru turnuri bastionare la colțuri și un turn de avanpost de tip barbacană, fiind o fortificație militară care corespundea sistemului de fortificații occidentale.

Secolul al XIV-lea aduce cele mai importante modificări petrecute în arhitectura ansambului, care vor transforma cetatea de apărare într-un castel cu o puternică fortificație exterioară. Tot atunci a fost contruit primul zid de apărare și a fost realizat șanțul de apărare care înconjura cetatea. Construcția bastionaelor, modificările stilistice și artistice și amenajarea șanțului stabilesc în secolul al XVII-lea forma actuală a cetății. Aceasta se prezenta ca o adevărată curte princiară, rolul de bază pe care l-a jucat fiind acela de reședință pentru principii Transilvaniei și soțiile acestora, ca și de centru administrativ al celui mai mare domeniu din Transilvania, Țara Făgărașului.

Matei Corvin decide în 1467 ca Făgărașul să rămână posesie regală, după stăpânirea de aproape un veac a domnilor munteni. Ținutul și cetatea vor trece în posesia voievozilor și a principilor Transilvaniei după ce o perioadă a fost în stăpânirea Universității săsești și a unor nobili. Acestea vor deveni domeniu princiar din domeniu regal de la sfârșitul secolului al XVI-lea.

Începând cu Sigismund Báthory, principii Transilvaniei au dat cetatea și domeniul drept dotă principeselor, aici locuind perioade lungi de timp Maria Christierna, Ecaterina de Brandenburg, Zsuzsana Lórántfi sau Anna Bornemisza. Acestea au încercat să le administreze cât mai bine, prin instrucțiuni care priveau economia domenială sau cetatea.

Diplomați ai Curților regale europene, misionari sau simpli trecători au fost impresionați de frumusețea sa, Nicolaus Olahus considerând-o cea mai întărită cetate din sudul Transilvaniei. De asemenea, la mijlocul secolului al XVII-lea, pastorul german Conrad Iacob Hiltebrandt scria că este „una dintre cele mai de seamă cetăți ale Transilvaniei, însuși pașa i-a dat asalt de mai multe ori în războiul din urmă, dar a trebuit să se retragă cu pierderi”.

Cu un sistem defensiv bine închegat, cetatea Făgărașului nu a fost cucerită niciodată din 1500 și până la mijlocul secolului al XIX-lea, fiind identificate 15 asedii ale acesteia. După 1696 a devenit garnizoană a armatei austriece, apoi maghiare după 1867 și romane după Marea Unire din 1918. Între anii 1948-1960 chiar a fost transformată în închisoare comunistă.

În anul 1923 a fost înființat Muzeul Țării Făgărașului pe baza patrimoniului colecționat de către Valer Literat, sub egida ASTRA. În 1951 primește statut de instituție de stat, iar în 1973 fuzionează cu secția muzeală înființată în 1968 în Cetatea Făgăraș, afiliată Muzeului Brukental din Sibiu.

Între 1973-1981 s-a numit Muzeul Cetatea Făgăraș, iar între 1981 și 2004 a purtat denumirea de Muzeul Țării Făgărașului. Din 2004, acesta se numește Muzeul Țării Făgărașului „Valer Literat”, fiind adăpostit de cetate. Cuprinde un circuit expozițional de 30 de săli (castel) și unul exterior (cetate de zid).





Source link

0 Votes: 0 Upvotes, 0 Downvotes (0 Points)

Leave a reply

Loading Next Post...
Follow
Sidebar
Loading

Signing-in 3 seconds...

Signing-up 3 seconds...