Incertitudinea politică duce la creșterea dobânzilor și deprecierea leului. Economiștii ING Bank estimează că urmează și un pachet fiscal care ar putea include creșteri de taxe

Piața financiară din România a început să reacționeze negativ în fața incertitudinilor politice și fiscale tot mai pronunțate, generate de turbulențele electorale și de creșterea alarmantă a deficitului bugetar.

Într-o analiză pentru Profit.ro, economistul ING Bank România, Ștefan Posea, avertizează că fără un plan fiscal credibil și adoptat rapid, România riscă retrogradarea ratingului suveran sub pragul recomandat investițiilor – ceea ce ar declanșa o criză de încredere cu efecte severe asupra costurilor de finanțare ale statului și asupra economiei în ansamblu.

Piețele reacționează la haosul politic: cursul și dobânzile cresc

După primul tur al alegerilor prezidențiale, în care candidatul AUR George Simion a obținut un scor neașteptat de 40%, iar candidatul susținut de coaliția PSD-PNL-UDMR a ratat accederea în turul doi în favoarea independentului Nicușor Dan, leul a pierdut teren. Cursul a depășit pragul de 5,1 lei/euro, ROBOR la 3 luni a crescut la 7,3%, iar randamentele titlurilor de stat au urcat peste 8%, marcând inversarea curbei randamentelor — un semnal de alarmă privind încrederea în economia românească.

Demisia premierului Marcel Ciolacu și reluarea negocierilor pentru formarea unui nou guvern au amplificat incertitudinea politică, afectând serios percepția investitorilor.

„Presiunile de depreciere a leului sunt alimentate de temerile piețelor că România nu va reuși să corecteze deficitul bugetar într-un timp rezonabil, ceea ce pune în pericol ratingul de țară”, a explicat Posea. Agenția de rating S&P a avertizat duminică că România ar putea fi retrogradată sub investment grade dacă criza politică împiedică adoptarea măsurilor necesare reducerii deficitului.

Ce conține „planul fiscal credibil”? Mai multe taxe și tăieri de cheltuieli

ING Bank estimează că un astfel de pachet fiscal ar putea include atât creșteri de taxe, cât și măsuri pentru o colectare mai eficientă și tăieri de cheltuieli publice. Digitalizarea ANAF și combaterea economiei gri ar trebui să fie prioritare. „În cazul României, contează nu doar ce măsuri se iau, ci și cât de repede. Dacă rezultatele nu apar curând, ar putea fi nevoie de majorarea uneia dintre taxele principale”, a precizat economistul Posea.

Consiliul Fiscal a avertizat recent că majorările de taxe sunt „inevitabile”, în condițiile în care gaura bugetară nu poate fi acoperită doar prin reforme structurale pe termen lung.

Dobânzile și inflația, la răscruce

BNR păstrează în prezent o rată de politică monetară de 6,5%, nemodificată de aproape un an. Într-un context normal, aceasta ar fi urmat să fie redusă gradual în 2025, odată cu scăderea inflației. Însă deprecierea leului și incertitudinea fiscală complică situația.

„Reducerea dobânzilor mai este posibilă, dar doar dacă apare un plan clar de ajustare fiscală. În lipsa acestuia, BNR va rămâne prudentă. Devalorizarea monedei poate readuce presiuni inflaționiste, chiar dacă cererea internă slăbește”, a arătat Posea. Banca centrală va decide vineri, în ultima zi de campanie electorală, dacă va modifica dobânda-cheie, iar săptămâna viitoare va publica noul raport de inflație.

Economia riscă stagnarea. Prognozele au fost deja tăiate

Prognozele de creștere economică au fost revizuite în jos de majoritatea analiștilor. ING estimează în prezent o creștere de 1,2% în 2025, dar economistul băncii admite că această estimare este „ușor optimistă”. Semnalele din primul trimestru arată chiar o posibilă stagnare sau contracție.

„Fără îmbunătățiri în a doua parte a anului, este realist să ne așteptăm la stagnare economică. Incertitudinea prelungită nu este favorabilă investițiilor și reformelor”, avertizează Posea.

Chiar dacă leul a avut o depreciere bruscă în ultimele săptămâni, ING Bank nu și-a revizuit estimarea de curs pentru finalul anului, care rămâne la 5,05 lei/euro.

„Piețele au episoade de volatilitate care se temperează atunci când realitatea economică revine în prim-plan. Ne așteptăm ca moneda națională să recupereze o parte din pierderi”, conchide Posea.