# fwdBV Coordonatorul echipei care se ocupă de întocmirea noului PUG al Brașovului, detalii despre noua viziune de dezvoltare a întregii zone metropolitane

Zona metropolitană trebuie să fie funcțională din toate punctele de vedere, de la căi de comunicații la confortul locuitorilor, astfel încât să nu mai existe situații în care lângă locuințe să fie construite fabrici sau accesul la infrastructura educațională și de sănătate să fie o corvoadă.

Dezvoltarea din punct de vedere urbanistic și imobiliar a Brașovului este strâns legată de întocmirea unui nou Plan Urbanistic General (PUG), care ar urma să vină cu soluții la realitatea prezentă, dar și pentru a îndrepta unele omisiuni din trecut, când lucrurile nu au fost gândite în ansamblu.

Profesorul universitar arhitect Tiberiu Florescu, președinte al Registrului Urbaniștilor din România și fost prorector al Universității de Arhitectură „Ion Mincu” din București, este coordonatorul echipei care se ocupă de întocmirea noului PUG al Brașovului.  

Acest PUG va fi practic „Biblia” viitoarei dezvoltări a municipiului, însă, foarte important, documentul va trebui corelat cu gândirea urbanistică a vecinilor din zona metropolitană a Brașovului.

Pentru un oraș competitiv

Prof. Tiberiu Florescu a subliniat faptul că Planul Urbanistic General este un document care ajută un oraș în primul rând să fie competitiv. „Brașovul este unul dintre cele mai importante orașe din România și este un vector de dezvoltare important, atât prin poziționarea pe care o are, prin particularitățile legate de loc, de potențialul turistic, cultural, istoric și așa mai departe. Bineînțeles, este și un loc care atrage dezvoltare ce trebuie însă să fie canalizată, care nu poate fi lăsată la întâmplare. Acest PUG este necesar tocmai pentru a grăbi unele aspecte legate de dezvoltarea imediată, de potențialul de finanțare al unor proiecte, de o bună colaborare, precum și o eficientizare a întregii zone metropolitane. Din această perspectivă, unul dintre obiectivele importante ale PUG-ului va fi acela de a se corela cu dezvoltarea localităților limitrofe. Sunt deja proiecte comune, care chiar fac obiectul unor acorduri. Astfel, dezvoltarea sau presiunea dezvoltării nu trebuie pusă numai pe Brașov, ca oraș, ci și pe localitățile învecinate. De exemplu, Ghimbavul este o localitate importantă în relația cu Brașovul și de aici, bineînțeles că există și nevoia de coordonare și de corelare a reglementărilor de dezvoltare în viitor. Deci nu putem spune că suntem doar vecini, suntem și împreună într-o zonă metropolitană care trebuie să funcționeze coerent, pentru că dinamica economică, dinamica locurilor de muncă, interesul cultural, interesul turistic este, în egală măsură, dispersat pe o arie mult mai mare și trebuie să funcționeze bine. Deci primul obiectiv este acela de a armoniza aceste interese ale administrațiilor publice locale din întreaga zonă metropolitană”, a explicat prof. Florescu.

Dezvoltări coerente, nu la întâmplare

Acesta a remarcat faptul că dezvoltările din localitățile învecinate Brașovului nu pot fi considerate un lucru rău, însă trebuie coordonate, astfel încât să fie preîntâmpinate problemele, cea mai spinoasă dintre acestea fiind traficul.

„Toate orașele mari au această problemă, dacă dezvoltarea lor nu este bine gândită de la început. În plus, ajungem și la probleme legate de insuficiența echipamentelor publice sau a dotărilor. Fenomenul care s-a întâmplat la Brașov nu este singular. Și Bucureștiul sau Clujul suferă de aceeași problemă deoarece localitățile limitrofe fiind mai ofertante din perspectiva terenurilor libere pe care se putea construi, în primul rând, nu spun și al prețului acestora, la care s-a adăugat și lipsa unor condiționări pe care un oraș deja constituit le are (cum este în cazul Brașovului, o zonă istorică sau cartierele deja formate), au permis crearea unor noi dezvoltări. Aceste inițiative de dezvoltare nu sunt rele, dar nu sunt coordonate. Acestea trebuie corelate cu posibilitatea reală a infrastructurii de transport rutier, a infrastructurii de transport public, a căilor de comunicație, a echipamentelor tehnico-edilitare, canalizare, apă curentă și așa mai departe. Planul Urbanistic General trebuie să dea tocmai o direcție de dezvoltare și trebuie să prevadă de fapt un program de investiții publice care prioritizează apariția anumitor dezvoltări coerente, nu la întâmplare, astfel încât orașul să poată să capete dimensiunea și confortul optim pentru locuitorii săi”, a adăugat specialistul în urbanism și dezvoltare durabilă.

De ce avem nevoie de noi spații rezidențiale?

Acesta a oferit și unele explicații cu privire la necesitatea dezvoltării de noi spații rezidențiale. „Nevoia pe segmentul rezidențial este una acută și prezentă în toate orașele mari din țară, pentru că nivelul de calitate a vieții a crescut. Cerințele și așteptările oamenilor din perspectiva propriei locuințe sunt altele în prezent, față de acum 20 sau 30 de ani, iar fondul existent, în general, nu mai corespunde acestora. Deci oamenii vor locuințe noi, confortabile, eficiente energetic, care să fie în proximitate, să beneficieze de zone comerciale, de zone de recreere, dar și de un peisaj extraordinar, pe care Brașovul poate să îl ofere. De aceea, Primăria trebuie să contribuie cu o viziune clară asupra perspectivei de dezvoltare, iar Primăria cunoaște și potențialul, și interesul investitorilor. Așadar, vreau să subliniez faptul că un Plan Urbanistic General nu poate să fie suma unor intenții, cum nu poate să fie nici suma unor așteptări, pentru că și așteptările trebuie să fie prioritizate în raport cu ceea ce se poate realiza, dar mai ales în raport cu o politică de finanțare. Acest PUG trebuie să ofere o politică de continuitate în ceea ce privește asigurarea fondurilor pentru funcționarea diverselor servicii pe care Primăria le gestionează, servicii publice, transport, sănătate, învățământ, cultură și așa mai departe. Vorbim de un Plan Urbanistic General funcțional și realist, întocmit de oameni care sunt nu numai buni profesioniști, ci și direct implicați în modul în care orașul trebuie să se dezvolte. Eu cred că Brașovul va fi un bun exemplu în acest sens și este unul dintre motivele pentru care am acceptat această invitație de a mă alătura echipei Primăriei în acest demers, tocmai ca să poată constitui un exemplu de cooperare între municipiu, localitățile învecinate și Consiliul Județean. Eu, personal, am această misiune de a fi un liant între diferitele părți, iar, la final Brașovul să poată beneficia de un viitor, respectiv de o dezvoltare nu doar frumoasă și ideală, pe hârtie, ci care și să se poată aplica imediat în realitate și care să se și poată să folosească eficient toate oportunitățile care deja există sau care pot să apară”, a punctat coordonatorul echipei care se ocupă de întocmirea PUG.

Organizarea unor evenimente, oportunitate de dezvoltare

Brașovul ar urma să fie și gazda unor evenimente importante, cum ar fi Festivalul Olimpic al Tineretului European (FOTE), dar și a altor competiții sau spectacole, în contextul în care la finalul acestui an va deveni funcțională și Sala Polivalentă. Prof. Tiberiu Florescu a precizat faptul că municipiul trebuie să fie pregătit cu infrastructura aferentă derulării unor evenimente de anvergură, astfel că noul PUG va trebui să cuprindă și planurile de la acest capitol.

„Organizarea unor astfel de evenimente înseamnă și oportunitatea de a te dezvolta, pentru că fondurile alocate evenimentelor respective sunt alocate unor investiții care rămân apoi orașului și tocmai de aceea lucrurile trebuie să fie coordonate din timp. Este de notorietate că marile capitale ale lumii, din patru în patru ani, se luptă pentru a deveni gazda Jocurilor Olimpice tocmai pentru că primesc fonduri pentru dezvoltare. Avem exemplul Bucureștiului, care s-a dezvoltat cu patru stadioane noi și moderne, plus baze de antrenament, pentru că a găzduit meciuri din cadrul Campionatului European de Fotbal”, a arătat prof. Tiberiu Florescu.

Acesta a adăugat faptul că o interconectare optimă între localități, inclusiv la nivelul zonei metropolitane, înseamnă un suport de dezvoltare economică, dar și de mobilitate a forței de muncă și pentru turism. „Fără conexiune și accesibilitate nu poți să faci nimic. Urmează să avem mai multe întâlniri tehnice, în care să definitivăm pentru PUG viziunea căilor de transport, de mobilitate și de infrastructură aferente municipiului Brașov în relație cu localitățile limitrofe. Trebuie să se prioritizeze proiectele de dezvoltare care vizează conexiunile rutiere și nu numai, inclusiv pe cale ferată, deci ne referim și la trenul metropolitan, iar apoi compatibilitățile de zone funcționale. Cu alte cuvinte, modul în care se va dezvolta Brașovul, mai ales în partea limitrofă adiacent cu localitățile învecinate, care și acestea au un Plan Urbanistic General. Acestea trebuie să fie compatibile. Adică, nu putem avea în Brașov un cartier de locuințe și la limită, dincolo de stradă, niște depozite sau activități neproductive și terenuri abandonate. Toate lucrurile trebuie corelate, astfel încât aceste planuri generale să fie compatibile în sensul unui teritoriu metropolitan armonios”, a punctat prof. Florescu.

Primul pas pentru PUG-ul metropolitan

Totodată, anul acesta ar urma să ajungă la o formă apropiată de final și Codul Amenajării Teritoriului, Urbanismului și Construcțiilor, care la capitolul noutăți prevede și un Plan Urbanistic General al Zonei Metropolitane. În acest context, prof. Florescu a subliniat faptul că dacă Brașovul va avea deja un PUG bine definit și corelat cu cele ale localităților învecinate, într-un termen relativ scurt se va putea aproba și un plan urbanistic general pentru întreaga zonă metropolitană, care să fie coerent, funcțional, dar și predictibil pentru dezvoltarea viitoare.

„Această pendulare între Brașov și zona periurbană va continua, dar ea trebuie să fie una optimizată în parametrii corecți de trafic, de mobilitate, să se evite congestia de automobile, poluare ș.a.m.d. Brașovul are șansa de a beneficia de un cadru natural care compensează, într-un fel, dar asta nu înseamnă că poate să fie agresat, ci trebuie păstrat. Totodată, are o moștenire culturală extraordinară, care trebuie să fie protejată și perpetuată. Are nevoie însă și de modernizare, dar trebuie să fie pregătit și pentru cât mai mulți oameni care vor veni aici, nu numai ca locuitori, ci și ca turiști sau ca oameni de afaceri, ca în orice fel de oraș competitiv european”, a menționat președintele Registrului Urbaniștilor din România.

Eliminăm discrepanța dintre orașul bogat și suburbia săracă

Coordonatorul echipei care se ocupă de realizarea noului PUG al Brașovului a precizat că nu putem spune că au fost greșeli în ceea ce privește dezvoltarea de până acum a municipiului, dar au fost unele omisiuni.

„Putem vorbi și de lucruri care s-au schimbat ca prioritate, spre exemplu în ceea ce privește oferta de investiții. Cred că acum orașul Brașovul este mai ofertant, adică are o deschidere tocmai pentru că a depășit limita proprie în a privi lucrurile. A fost o caracteristică a localităților din România de a se uita doar în «curtea lor», pentru că PUG-urile reglementau numai teritoriul intravilan al localității. Am treabă la mine în curte, dar trebuie să mă uit și dincolo de gard, ca să pot să știu că în momentul în care trec de limita mea, această trecere trebuie să devină aproape imperceptibilă. Să nu se schimbe nici calitatea locuirii, nici calitatea spațiului public, nici echipamentele urbane, nici iluminatul public și nici calitatea asfaltului. Între interior și exterior este un tranzit permanent și zilnic. De aceea trebuie să fie un echilibru între localitățile vecine, ideal să fie la același nivel. Este o schimbare de perspectivă, care e firească într-o nouă abordare, care ține de trendul național de rezolvare a lucrurilor în zonele acestea metropolitane, ca să se elimine disparitățile între orașul bogat și suburbia săracă, respectiv satul urbanizat, acum cu blocuri ca la oraș, dar care duce lipsă de echipamente publice și, în consecință, toată lumea de acolo vine tot în oraș, pentru că are unele nevoi, de la educație și sănătate până la cultură și petrecerea timpului liber. Evident că este de evitat crearea unor cartiere dormitor sau a unor zone care nu aduc calitate a vieții, în general. Ca fenomen, în România, astfel de zone au apărut legate cel mult de prezența unor platforme comerciale”, a mai subliniat președintele Registrului Urbaniștilor din România.

Interviul complet, în revista de business Forward Brașov (aici).