6.121 de elevi au colaborat cu Securitatea în perioada comunistă. Au fost recrutați inclusiv copii sub 13 ani

Peste 6.000 de persoane au colaborat cu Securitatea în „calitate de elevi”, mai mult de jumătate fiind solicitaţi să ofere informaţii despre colegi şi eventual despre profesori, notează Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS), subliniind că Securitatea nu s-a dat în lături de la recrutarea şi folosirea copiilor cu vârste sub 16 ani.

„Punând în practică concepţiile sistemului totalitar, Securitatea a dovedit că nu avea scrupule în a folosi colaboratori recrutaţi dintre minori”, afirmă reprezentanţii CNSAS, care prezintă o statistică pornind de la evidenţele electronice aflate la dispoziţia instituţiei, precizând însă că informaţia conţinută în aceste baze de date nu este nici exhaustivă, nici exactă, dat fiind că în numeroase cazuri statisticile fostei Securităţi sunt incomplete şi că de multe ori, colaboratorii din rândul elevilor nu au avut un dosar personal propriu-zis, ci doar o fişă a colaboratorului şi nu au fost cuprinşi în bazele de lucru ale Securităţii.

CNSAS precizează că în analiză s-a oprit la înregistrările care menţionau ocupaţia „elev” şi aluat în calcul doar persoanele născute începând cu anul 1962, deci persoane care la începutul anului 1980 aveau maximum 18 ani.

„Am identificat 6.121 persoane care au colaborat cu Securitatea în „calitate de elevi”. Majoritatea elevilor au fost recrutaţi pentru deservirea aparatului de Securitate pe diverse linii de muncă”, precizează reprezentanţii Consiliului.

Majoritatea, peste 80%, dintre ele au activat în zona numită „corp didactic, studenţi, instituţii de învăţământ”, adică elevi recrutaţi pentru a furniza informaţii despre colegi şi, eventual, profesori.

O altă linie este cea de Contrainformaţii în sectoarele economice, unde au fost recrutate aproximativ 1.500 persoane, elevi de la licee cu specific industrial şi agricol.

Contrainformaţii militare, era o altă linie de furnizare de informaţii, pentru care au fost recrutate aproximativ 340 persoane, elevi de la licee şi alte instituţii de învăţământ cu specific militar.

Alte linii de muncă în care au fost cooptaţi elevii au fost: contraspionaj (de exemplu în probleme precum radioamatori, filatelişti etc.), antiterorism, paşapoarte, securitate şi gardă.

În plus, în bazele de date mai sunt cuprinse un număr de aproximativ 600 înregistrări, elevi pentru care linia de muncă pe care au fost folosiţi nu a fost precizată.

În rândul elevilor care au colaborat cu Securitatea, în funcţie de calităţile individuale (posibilităţile de informare), se pot distinge câteva categorii: cei mai numeroşi au fost încadraţi la categoria „persoane de sprijin” (aproximativ 5.550 persoane), la „colaboratori” aproximativ 230 de persoane, apoi informatori, gazdă casă de întâlniri (6 persoane), şi alţii cu calitate neprecizată.

„Interesantă este şi repartizarea pe unităţile recrutoare ale securităţii a elevilor folosiţi drept surse. Datorită faptului că informaţiile disponibile în evidenţa electronică nu sunt complete, redăm cu rezerve numărul de elevi recrutaţi de către diverse unităţi, pentru perioada 1980-1989”, notează CNSAS.

Cei mai mulţi au fost recrutaţi de pe linia contrainformaţiilor militare (cam 450 de colaboratori din rândul elevilor) şi de către inspectoratele judeţene Galaţi (în jur de 400), Vrancea (peste 300) şi Sibiu (aproximativ 300). Cei mai puţini, conform datelor identificate, au fost recrutaţi la nivelul judeţelor Teleorman (39), Caraş-Severin (10), Hunedoara (2) etc. Un număr improbabil de recrutări reiese la Securitatea Municipiului Bucureşti, care, conform înregistrărilor disponibile, ar fi recrutat în perioada menţionată doar în jur de 100 de surse dintre elevi.

Un capitol aparte este reprezentat de „abandonare”, respectiv încetarea colaborării. Pentru aproximativ 5.300 de persoane nu se păstrează date legate de motivul abandonării. Este posibil să fi continuat colaborarea sau cei însărcinaţi cu actualizarea informaţiilor nu au mai completat evidenţele. Acolo unde există menţiuni, dintre motivele invocate de autorităţi pentru încetarea legăturii, cele mai dese au fost: lipsa posibilităţilor informative (aprox. 380), au devenit membri P.C.R. (aprox. 150 persoane), şi-au schimbat locul de munca, şi câteva prin deces, deconspirare etc.

„Mai trebuie spus că Securitatea nu s-a dat în lături de la recrutarea şi folosirea copiilor cu vârste sub 16 ani”, precizează CNSAS.

Instituţia prezintă cazuri de copii cu vârste de 12, 13 şi 14 ani recrutaţi:

– I.C. născut în aprilie 1976 şi recrutat la 17.09.1988 de către Securitatea judeţului Galaţi (12 ani şi 5 luni)

– Ş.V. născut în septembrie 1975 şi recrutat la 09.08.1988 de către Securitatea judeţului Vrancea (12 ani şi 11 luni)

– F.B. născut în mai 1974 şi recrutat la 26.11.1987 de către Securitatea judeţului Timiş (13 ani şi 6 luni)

– P.M. născut în august 1970 şi recrutat la 12.12.1984 de către Securitatea judeţului Călăraşi (14 ani şi 4 luni)

– D.E. născută în februarie 1971 şi recrutată la 05.11.1985 de către Securitatea judeţului Sibiu (14 ani şi 9 luni)