Publicitate
Biserica Ortodoxă îl prăznuiește pe 23 aprilie pe Sfântul Mare Mucenic Gheorghe. Este simbolul liderului, al luptătorului și al martirului. În această zi există o serie de superstiții și tradiții pe care românii le respectă cu sfințenie.
Peste un milion de români își serbează astăzi onomastica, cei care poartă numele de Gheorghe, George, Georgiana, Gina și alte derivate. Sărbătoarea este una dintre cele mai importante pentru creștinii, iar de-a lungul timpului au apărut o serie de superstiții și tradiții.
Sfântul Gheorghe este asociat cu începutul unui nou ciclu al vieții în tradiția populară. Se spune că cine nu doarme mult astăzi este harnic și sănătos tot anul. Oamenii se spală cu rouă, aceasta fiind considerată vindecătoare. Se pun ramuri de salcie, stejar, fag la porți ferestre sau fântâni pentru ca spiritele rele și boala să fie alungate.
Sărbătoarea mai este denumită și Sângiorzul vacilor sau Alesul și marchează începutul anului pastoral fiind și o sărbătoare a ciobanilor. Aceștia trebuie să aleagă astăzi locul unde se va face strunga sau stâna, dar și mieii pentru primul muls.
Se respectă cu sfințenie și o serie de obiceiuri pentru alungarea strigoilor și protejarea gospodăriilor de influențele malefice. Printre acestea se numără aprinderea de focuri rituale, cântatul din bucium și stropirea cu apă, precum și producerea de zgomote pentru a îndepărta spiritele rele.
Există și superstiții care vizează sănătatea și norocul:
