Publicitate
Primăriile din Bucureşti, Braşov, Constanţa, Cluj-Napoca, Timişoara şi Oradea au strâns aproape 34 milioane de lei din colectarea taxei turistice de la hoteluri în 2024, potrivit datelor colectate de ZF de la primării. Taxa turistică este colectată de la hoteluri pentru a fi ulterior folosită în promovarea turistică, conform legii, însă puţine primării derulează astfel de proiecte.
Bugetul Ministerului Economiei pentru promovare turistică a fost de aproape 5 mil. lei în 2024, de şapte ori mai mic decât au strâns şase primării din colectarea taxei turistice de la hoteluri în acelaşi an.
Fiecare municipalitate îşi stabileşte singură la ce sumă se ridică taxa pe care trebuie să o plătească hotelierii. În Bucureşti, hotelierii au plătit 2% din venitul pentru cazare pentru fiecare zi de cazare a turistului în 2024, anul acesta fiind redusă la 1%. În Braşov, taxa este de 1 leu pe zi per turist, în timp ce primăria Constanţa percepe 1% din valoarea totală a tarifului de cazare.
Cel mai mare buget l-a strâns primăria Capitalei, care a colectat 23 de milioane de lei din taxa turistică percepută de la hoteluri în 2024. Piaţa hotelieră din Bucureşti este cea mai dezvoltată din ţară, atât din punctul de vedere al infrastructurii, cât şi al veniturilor încasate. În 2023, ultimul an pentru care există date disponibile, operatorii hotelieri din toată ţara au avut venituri de 8,3 miliarde lei, potrivit datelor Registrului Comerţului. Raportat la această cifră, hotelurile din Bucureşti încasează peste 13% din veniturile pieţei la nivel naţional.
Constanţa a adunat 3,5 milioane de lei din taxa turistică, în timp ce Braşovul a adunat doar 1,6 mil. lei. Hotelurile din Timişoara au plătit, în total, 2,3 milioane lei şi doar 1,4 mil. lei cele din Cluj-Napoca.
Taxa turistică ar trebui folosită pentru promovarea şi atragerea de turişti în zona din care este ea colectată, problema intervine atunci când această promovare nu se face sau, dacă se face, este insuficientă.
O astfel de taxă ar trebui colectată de organizaţiile de management al destinaţiei, astfel încât banii să fie distribuiţi la nivel local şi naţional, însă există doar câteva OMD local şi niciunul naţional. Legea privind înfiinţarea OMD este în vigoare încă de acum câţiva ani şi presupune ca aceste organizaţii să fie instituite într-un parteneriat public-privat care să contribuie la creşterea destinaţiilor turistice. Practic, OMD adună în acelaşi loc reprezentanţii mediului privat şi oamenii din sistemul public, care ar trebui să lucreze împreună la promovarea turistică a fiecărei zone în parte şi a României per ansamblu.
Există câteva astfel de organizaţii, unele chiar colectează această taxă turistică şi fac promovări, nu există o organizaţie la nivel naţional, care ar trebui să fie o colaborare între mediul privat şi minister. Fără astfel de organizaţii, promovarea destinaţiilor turistice locale şi a României se face fragmentat, fără să existe o unitate în mesajele transmise pentru atragerea turiştilor străini.
În lipsa OMD, banii rămân la primării, care ştiu sau nu să folosească aceşti bani pentru dezvoltarea turistică a oraşelor.
Dintre oraşele vizate de ZF pentru această analiză, doar primăriile din Timişoara şi Braşov au menţionat clar proiectele de promovare finanţate din bugetul colectat din taxa turistică.
Spre exemplu, banii colectaţi de primăria Timişoara de la hotelurile din oraş merg la OMD Visit Timişoara, care a folosit bugetul strâns anul trecut pentru a participa la şapte târguri internaţionale şi la organizarea unor campanii de promovare.
Braşov a folosit banii pentru promovarea oraşului şi pentru finanţarea Centrului de Informare Turistică.
Totuşi, celelalte primării fie nu au menţionat clar pentru ce au folosit aceşti bani, fie au răspuns că banii au intrat în bugetul general, fiind folosiţi pentru proiectele derulate de primărie, cum este cazul Clujului.
Operatorii din turism solicită an de an majorarea bugetului de promovare turistică al ministerului, fiind insuficient pentru a atrage un număr important de turişti străini. Cu toate acestea, primăriile colectează aceşti bani, iar o bună parte din ei sunt distribuiţi în altă parte în lipsa OMD, care ar putea gestiona aceste bugete.
