Comerciantul brașovean Ilie Savu a condus renumita băcănie „La Împăratul turcesc”, aflată în clădirea în care astăzi funcționează un muzeu din Brașov. Afacerea a moștenit-o, împreună cu fratele său, de la unul dintre cei mai prosperi negustori ai Brașovului

Născut în 1868, în Baciu-Săcele, Ilie este fratele mai mic al lui George Savu, alături de care a condus renumita băcănie a lui Eremias „La Împăratul turcesc,” aflată în cladirea care adăpostește astăzi Muzeul Civilizației Urbane a Brașovului.

Cei doi frați și-au făcut ucenicia în prăvălia bătrânului Dimitrie Eremias, unul dintre cei mai prosperi negustori ai Brașovului din a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Neavând urmași direcți, averea bătrânului a fost moștenită de Nicolae Eremie, un nepot după frate. La rândul lui, Nicolae a decedat fără a avea urmași direcți, astfel că, la începutul secolului XX, întreaga avere le-a revenit lui George și Ilie Savu, mama celor doi fiind sora lui Nicolae Eremie, potrivit informațiilor oferite de reprezentanții Muzeului de Etnografie pe pagina de facebook.

În clădirea în care astăzi funcționează Muzeul Civilizației Urbane a Brașovului, a fost fondat în anul 1837 magazinul „La împăratul turcesc”, de către Dimitrie Eremias (1817-1887). De aici, brașovenii puteau cumpăra mărfuri coloniale: mirodenii (piper, șofran, cuișoare, ienibahar, ghimbir, vanillie, lemn dulce, cuișoare, foi de dafin, coriandru ), cafea, coloranți naturali, tutun, tincturi folosite în farmacologie, smochine, măsline, zahăr candel, migdale, dar și produse precum afumături, brânzeturi și dulciuri.

Dimitrie Eremias, săcelean la origine, și-a grecizat numele adaugându-i acel „s” la final, sperând astfel sa aibă parte de recunoașterea clientilor, asemeni negustorilor greci foarte apreciați la vremea respectivă. Și, într-adevăr, brașovenii au apreciat calitatea mărfurilor lui.

Începând cu anul 1887, când Eremias a murit fără urmaşi direcţi, casa și afacerea au fost moştenite de Ilie şi Gheorghe Savu, nepoţii săi de soră. Familia lor a deținut casa până în anul 1949, când a fost naţionalizată.

Ilie a locuit chiar la etajul casei din Piața Sfatului nr. 15, iar fratele său, câteva case mai jos, pe strada Hirscher nr. 3. Băcănia, care la începutul secolului XX a început să meargă tot mai prost, a funcționat la parterul casei din Piața Sfatului. Mai târziu aici a fost înființată o berărie.

În timpul Primului Război Mondial, după intrarea armatei române în Brașov, Ilie a fost arestat și închis timp de câteva luni în închisoarea militară din Cluj, fără a fi judecat și fără a i se aduce la cunoștință motivul reținerii. Era cunoscut printre brașoveni pentru susținerea cauzei românești. În calitate de delegat al Societății Comercianților Români din Brașov, Ilie Savu a participat la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia.

Ilie Savu a murit în 1938, iar soția sa, Maria, cu care a fost căsătorit timp de 44 de ani, a murit la începutul anilor 1960, averea ei fiind confiscată de regimul comunist.

Fotografia din colecția Muzeului de Etnografie Brașov îl reprezintă pe comerciantul brașovean Ilie Savu, alături de soția sa, Maria (născută Orghidan), în atelierul fotografului brașovean Heinrich Lang.

Cei care doresc să vadă mai multe documente care ilustrează momente din istoria familiilor Savu-Eremias sunt așteptați de miercuri până duminică, între orele 9.00 -17.00, la Muzeul Civilizației Urbane a Brașovului.