VIDEO Parcul Național Piatra Craiului, la 30 de kilometri de Brașov. Imagini superbe cu fauna din această rezervație naturală

Deși pe diverse canale de comunicare se spune că România a rămas fără păduri și fără fauna din acestea, lucrurile nu stau chiar așa. România are cele mai multe păduri virgine din Europa la acest moment. În România sunt 22 de parcuri naționale, unde trăiesc animale sălbatice care rar se mai găsesc în restul Europei (lupi, râși, lupi, cocoși de munte).

Statul român gestionează zeci de mii de hectare de parcuri și rezervații naturale, din care nu se extrag lemne, în care nu se vânează, nu se fac grătare și în care rangerii și pădurarii se ocupă de protejarea biosferelor existente.

În Parcul Național Piatra Craiului, rangerii au instalat camere de filmat, tocmai pentru a documenta existența și obiceiurile animalelor sălbatice din zonă. De la urși și mistreți și până la capre negre, râși, lupi, vulpi sau cocoși de munte, fauna din masivul aflat la doar 30 de kilometri distanță de Brașov se arată în toată splendoarea.

„Cocoșul de munte este o specie emblematică a pădurilor de conifere din zonele montane ale României. Este o specie strict protejată, rară și sensibilă la deranj uman în perioada de cuibărire. Masculul adult poate ajunge la 5 kg și are o coadă semilunară spectaculoasă, pe care o desfășoară ca un evantai în timpul dansului nupțial. În România, specialiștii estimează că trăiesc între 4.500 și 5.200 de cocoși de munte, specie protejată, considerată indicator al stării de sănătate a habitatelor forestiere”, spun specialiștii Romsilva.

„Căpriorul este un mamifer ierbivor, rumegător, având o lungime de 1-1.30 m înaltimea la greabăn de cca 70 cm și o greutate de 25-30 kg. Căpriorul are picioare lungi si subțiri, terminate cu copite mici, alungite și ascuțite. Gâtul este moderat alungit. Capul este dominat de ochii mari, vii, cu genele de la pleoapă superioară alungite. Coada este scurtă (2-3 cm), putin vizibilă.
Masculul prezintă coarne care apar în primul an de viață sub formă de butoni ori suliță scurtă și fără rozetă, ele crescând pe cilindrii frontali. Acestea sunt lepădate toamna, până anul următor în luna mai crescând al doilea rând de coarne, care se prezintă ca niște sulițe sau furci cu rozete puțin schițate. Din al treilea an, căpriorul are coarnele complet dezvoltate. Foarte rar și femelele pot prezenta cornițe foarte slab dezvoltate.
Longevitatea căpriorului este de 12-15 ani, după vârsta de 8 ani acesta intrând in regres. Cele mai dezvoltate simțuri sunt mirosul și auzul”, explică specialiștii.