Brașovul, botezat „Dacorama” și transformat în Capitala țării. Cine și când lansase ideea • Social Biz Brasov

În anul 1928, într-un articol publicat în ziarul „Lupta”, dramaturgul Victor Eftimiu, unul dintre cei mai controversați intelectuali ai epocii, a lansat o idee care ar fi putut schimba radical soarta României: „abandonarea” Bucureștiului și construirea unei noi capitale la Brașov. El voia ca orașul să fie redenumit „Dacoroma”.

„Bucureștiul nu e suficient de european”

Redescoperită recent de Institutul de Studii Est-Europene, propunerea lui a fost considerată utopică și chiar „trădătoare” de contemporani. Dar, totuși, de ce dorea el să mute capitala? Și cum ar fi arătat astăzi un România cu un centru administrativ la poalele Tâmpei?

Victor Eftimiu, cunoscut pentru piesele sale de teatru și implicarea în viața culturală, nu era mulțumit de București, despre care spunea că „nu e suficient de european”. În opinia sa, Bucureștiul nu mai corespundea nevoilor unei țări care aspira spre modernitate, potrivit Gândul.

În articolul „Altă Capitală”, publicat în 1928, Victor Eftimiu scria următoarele:

„Cetatea nouă va trebui să poarte un nume latin lipsit de orice echivoc, un nume sonor, incontestabil. Să nu fie pentru unii București, pentru alții Bukarest. (…) Cetatea nouă va trebui să aibă un nume românesc, care să răsune ca Roma, Lutetia, Vindobona. Eu i-aș zice: Dacoroma”.

„Cetatea nouă va trebui să aibă un nume românesc, care să răsune ca Roma, Lutetia, Vindobona. Eu i-aș zice: Dacoroma”, spunea Victor Eftimiu.

Mutarea Capitalei ar fi costat sume enorme

Ideea lui Eftimiu nu a rămas doar o excentricitate. În perioada interbelică, un grup de tineri naționaliști a preluat această viziune, considerând-o un ideal pentru România Mare. Dar proiectul a eșuat din trei motive principale.

În primul rând, Bucureștiul era deja un centru economic și politic bine consolidat, iar mutarea capitalei ar fi costat sume enorme. Apoi, lipsa sprijinului politic a jucat un rol important; elitele vremii aveau proprietăți și interese în București, nu la Brașov, și nimeni nu dorea să piardă influența, potrivit informațiilor Gândul.ro.

În fine, propunerea sa a fost percepută mai degrabă ca o excentricitate de salon, iar Eftimiu a fost etichetat drept „visător nebun”.

Într-o simulare făcută, istoricii au speculat că, dacă proiectul ar fi fost implementat, Brașovul ar fi devenit un centru administrativ și cultural, cu o arhitectură planificată pentru funcții guvernamentale. Iar Bucureștiul ar fi rămas un oraș economic important, dar fără statutul de capitală.