Aproape 90% dintre români recunosc importanța animalelor sălbatice pentru echilibrul ecosistemului, iar majoritatea (64%) înțelege că dispariția acestor animale ar avea efecte negative asupra calității vieții umane, arată un sondaj realizat de compania de cercetare DataDiggers.
Studiul, realizat în aprilie 2025 pe un eșantion reprezentativ la nivel național, arată că. deși românii se tem, în majoritate, de urși și lupi, ei înțeleg, în același timp, importanța conservării faunei sălbatice, potrivit G4Media.
– 87% dintre respondenți consideră că animalele sălbatice sunt esențiale pentru ecosistem.
– Doar 12% spun că se simt „terorizați” de urși sau lupi, iar imaginea acestor animale este percepută drept neutră (39%) sau pozitivă (42%).
Când apare frica? Când sună alarma
Sursa panicii, conform sondajului:
– 31% se tem mai mult de mesajele RO-Alert decât de animalul propriu-zis.
– 25% se tem din cauza relatărilor din mass-media.
– 15% invocă mesajele autorităților.
– Doar 24% indică urșii/lupii întâlniți în realitate.
Întrebați ce ar face dacă s-ar întâlni cu o ursoaică și puii ei, 48% dintre respondenți au răspuns că s-ar retrage încet, iar 13% ar rămâne pe loc – reacții considerate sigure. Totuși, comportamentele riscante nu lipsesc: unii ar speria puii sau ar interveni cu spray-uri, gesturi care pot provoca reacții agresive.
Datele arată că 70-80% dintre întâlnirile om-urs implică ursoaice cu pui, iar în 67% dintre cazurile de atac, animalul s-a simțit amenințat.
Doar 4% dintre respondenți spun ar face gesturi riscante precum hrănirea animalului sau fotografierea agresivă.
Întâlnirile cu ursul – mai dese la șosea decât în sălbăticie
38% dintre români au văzut ursul de aproape într-un mediu controlat, cum ar fi grădina zoologică sau sanctuarele. Alții au avut parte de întâlniri pe Transfăgărășan (20%), Valea Prahovei (12%) sau chiar în propriile localități (5%).
Doar 4% au avut o întâlnire reală, în sălbăticie, la altitudine.
Reacțiile urșilor? De cele mai multe ori – pașnice
32% dintre urși au ignorat complet oamenii, 17% s-au retras pașnic și doar 1% au fost agresivi. Dintre respondenți, 10% au menționat că s-au apropiat pentru a li se da mâncare și 8% s-au apropiat curios de prezența sa – aceste două răspunsuri sunt identificate de autorii sondajului ca având potențial de conflict.
Ce soluții văd românii pentru conviețuirea cu urșii
La întrebarea „Cum ar trebui să gestionăm prezența urșilor și lupilor?”, răspunsurile românilor au fost:
61% – protejarea habitatelor naturale.
56% – măsuri de prevenție (tomberoane anti-urs, garduri electrice, patrule).
43% – interzicerea activităților în natură de tipul curse motorizate, ATV-uri, artificii, pocnitori etc
4% susțin împușcarea animalelor pentru trofee
2% susțin împușcarea tuturor urșilor.
Studiile internaționale susțin această viziune, de prevenție și protejare a habitatului. De exemplu, în Japonia, urșii sunt monitorizați individual cu coliere radio, iar echipe de intervenție sunt pregătite să-i redirecționeze spre pădure când se apropie de zonele locuite.
Studiul DataDiggers evidențiază și nevoia de educație publică. Frica, spun experții, este adesea un rezultat al manipulării emoționale prin știri alarmiste. După modelul japonez, se recomandă campanii de conștientizare în școli, podcasturi dedicate și instruirea comunităților în gestionarea întâlnirilor cu animale sălbatice.